Echipa castigatoare tine cu tine

O echipa de specialisti care muncesc pentru tine! Romania poate fi guvernata in favoarea romanilor, a celor multi, daca la Guvern si in Parlamentul Romaniei vor ajunge oameni cinstiti cu credinta in Dumnezeu si care traiesc in respect pentru semenii lor.

Imn

 

Lovituri electorale

Sunt in campanie electorala. Am redevenit persoana publica, in atentia media – mai ales a “prietenului”, oficiosul PSD din Constanta, ziarul care nu face decat sa laude tot ce fac PSD-istii si evident sa interpreteze tendentios, sa minimizeze sau chiar sa defaimeze tot ce spun si fac ceilalti.

In data de 7 noiembrie in ziarul Telegraf a aparut articolul “Paloma Petrescu minte…”. Am trimis drept la replica, asa dupa cum legea imi da dreptul, doar ca oficiosul nu respecta decat legile care ii plac, asa ca azi am trimis catre redactia Telegraf, o scrisoare deschisa pe care am trimis-o la toate cotidienele constantene, precum si pe fluxul Mediafax. Tot azi am inaintat la Clubul Roman de Presa o sesizare referitoare la nerespectarea dretului la replica in ce ma priveste. Vom vedea in ce masura drepturile unui om normal, ale unui cetatean oarecare sunt respectate in tara noastra. Ceea ce se intampla acum este un exemplu despre cum vor candidatii PSD sa castige alegerile parlamentare…, dar ati auzit si voi, prieteni, ca “Paloma loveste Cuba!” asa ca…nu le va fi usor.

Va dau mai jos, dragi prieteni, continutul dreptului la replica inaintat ziarului cu pricina. Scrisoarea deschisa are aproape acelasi continut, dar este prezentata intr-o forma mai scurta.  

 

 Referitor la articolul publicat in data de 7 noiembrie in cotidianul “Telegraf”, intitulat in mod tendentios “Paloma Petrescu minte…” adevarul este acesta:

 

Calitatea de membru de partid nu este data, automat, de semnarea unei adeziuni. Semnatura este autentica, imi apartine dar, nu exprima calitatea de membru de partid. Calitatea de membru de partid este dovedita prin existenta carnetului de partid, a cotizatiei platita la zi, si, evident de participarea la activitatile partidului, lucruri care nu ma leaga de PSD. Este adevarat ca la un anumit moment al carierei mele, cand PSD era la conducere si am fost promovata in functia de inspector scolar general fara sa fi fost membru de partid, m-am simtit onorata de increderea ce mi se acorda si am analizat ideea de a adera la formatiunea politica, din respect pentru unii dintre cei care la data respectiva erau membri in acest partid si din dorinta de a spori sansele implementarii proiectelor pe care le derulam pentru binele comunitatii. Aceasta idee nu s-a materializat insa, intrucat lucrurile s-au schimbat la scurt timp, mai precis dupa preluarea conducerii filialei Constanta a PSD de catre actuala echipa cu care nu am putut colabora, datorita divergentelor evidente la nivel de principii morale.

 

Contextul in care semnatura mea apare pe documentul prezentat de reporterul tv este o informatie trunchiata, fabricata, electorala si va face obiectul unor demersuri ulterioare campaniei electorale. Acum sunt preocupata de activitatile de campanie, in care mesajul meu este ingreunat de canalele media ale PSD, maestru al informatiilor contrafacute (iar cel mai bun exemplu in acest sens este faptul ca in Constanta, pe Bd Lapusneanu, langa Trocadero, PSD si-a instalat pe un panou publicitar un material in care isi contopeste mesajul cu cel al PD-L). Nimic nu ma impiedica sa continui sa ma concentrez asupra actiunilor de campanie electorala, cu atat mai mult cu cat intentia ziarului Telegraf, oficiosul PSD, este sa diminueze sansele mele in lupta electorala cu candidatul propriu al PSD.

 

In ce priveste implicarea mea in structurile politice, respectiv profesionale sub  egida PSD, despre care se vorbeste in articol, ma disociez cu fermitate, intrucat nu am avut, pana in acest moment cunostinta despre existenta lor. Nu am participat la nicio sedinta de partid a PSD, cu exceptia uneia, la care noul presedinte de partid si primar in functie la acea data a convocat toti sefii serviciilor descentralizate. Pana atunci, si nici dupa aceea nu am participat la sedinte de partid.

 

Se poate presupune ca legarea numelui meu de actiunile PSD si ale structurilor sale se face in conditii similare cu cele de acum, cand angajati ai primariei si ai altor institutii din subordinea primariei sunt trimisi pe baza de convocator la intalniri electorale cu candidatul PSD pentru colegiul 8, indiferent de optiunea lor politica. Va reamintesc insa si de panoul din centrul Constantei in care PSD se alatura fara scrupule mesajului PDL, furandu-ne mesajul catre electorat. Ne putem astepta ca la urmatoarele alegeri PSD sa fluture “documente” prin care sa pretinda ca in 2008 PD-L a fost “membru”PSD?! Nu ar fi de mirare, data fiind capacitatea nelimitata de care dispun de a fabrica informatii, destine politice si simple poze de politicieni pe care sa le vanda azi in Mehedinti, maine in Constanta!

 

A fi membru al unui partid este un act de vointa personala si nu exista niciun motiv pentru care as ascunde o astfel de decizie. Constat insa cu surprindere ca interesul PSD este foarte mare in a ma avea in randurile sale, ceea ce nu corespunde cu optiunile mele politice, iar panica si disperarea cu care se agata de mesajul pe care PD-L il sustine la nivel national si local este masura incapacitatii PSD de a fi original si credibil in egala masura.

 

Cu incredere maxima in decizia celor care voteaza si cu dezamagirea ca deontologia presei este in anumite cazuri ignorata complet, imi asum toate cele spuse mai sus.

 

Echipajul Speranta

 

Astia suntem! Vrem sa schimbam ceva in viata voastra, oameni buni. Nu suntem carieristi, nu vrem sa ajungem in Parlamentul Romaniei ca sa ne facem pentru noi salarii mari, pensii mari sau sa ne imbogatim pe munca si banii vostri.

Nu facem politica pentru ca nu avem altceva de facut, ci pentru ca vrem sa fim bine reprezentati in Parlament, si noi, ca si voi!

Suntem diferiti si totusi, tocmai de aceea, suntem o echipa.

Constanteni, daca ne acordati increderea voastra sigur nu veti regreta, dar vor regreta altii…Alege…tu? sau ei?

Scrisoare deschisa catre profesori

 

Dragi slujitori ai şcolii,

Cu respect şi recunoştinţă, cu preţuire şi admiraţie, ne adresăm minunatei, puternicei, numeroasei categorii sociale a celor care şi-au ales activitatea didactică din vocaţie, slujind-o cu responsabilitate şi dedicându-se cu dăruire de părinte “Măriei-Sale, Copilul”.

Ceea ce se petrece în ultima vreme în sistemul de învăţământ românesc a dus în mod nedrept la discreditarea personalului didactic, de-a dreptul stigmatizat din cauza inevitabilelor revendicări, de cele mai multe ori de ordin material, (deloc de neglijat), dar şi din cauza defectuoasei abordări a problemelor şcolii în conţinutul şi specificitatea acestei instituţii unice de instrucţie şi educaţie.

Nu trebuie uitat niciun moment că societatea românească a evoluat de-a lungul timpului prin devotamentul şi munca susţinută a slujitorilor şcolii şi că dascălii au fost aceia care au format un tineret competent, serios, muncitor şi civilizat, care a asigurat forţă de muncă, dar şi specialişti în toate domeniile, iar performanţele, indiferent de domeniu, tehnic, medical, artistic sau sportiv, au dus în lume gloria României.

Aşa cum au arătat înaintaşii noştri, întemeietori ai invăţământului românesc, Gh. Asachi, Gh. Lazăr, Spriru Haret, ca şi marii scriitori ai neamului, Eminescu, Creangă, o naţie fără şcoală este o naţie fără viitor, fără perspective de progres şi civilizaţie.

Şcoala românească trebuie aşezată urgent pe temeiuri instructive şi educative care, valorificând tradiţia învăţâmântului românesc, să devină o instituţie modernă,performantă, în care omului de la catedră să i se asigure un statut social bine definit, în care să primeze respectul şi demnitatea.

Toţi am fost elevi. Multe se uită în lumea aceasta, dar nimeni, niciodată, nu a uitat fiinţa care i-a

pus condeiul în mână, însoţindu-i nu doar cu mişcarea propriei mâini, dar şi cu căldura inimii, conturul primelor litere. Cu toţii ne emoţionăm încă la amintirea celor care ne-au desluşit tainele cifrelor, ale fenomenelor naturii, ne-au cizelat limbajul şi ne-au trezit sentimente duioase pentru tot ceea ce este românesc.

Chiar dacă mulţi dintre aceştia au ajuns la vârsta senectuţii, ei nu au ieşit cu adevărat la pensie (poate doar cuponul sărăcacios de pensie le aminteşte nemilos condiţia vârstei lor), deoarece încă răspândesc lumină, continuă să transmită din bogaţia minţii şi sufletului lor, dacă nu altor copii, măcar nepoţilor lor. Merită să ne gândim şi la ei, fiindcă sufletul lor vibrează la fiecare început de an şcolar când zăresc pâlcurile de copii ce se îndreaptă spre şcoală, fiindcă cine a purtat catalogul sub braţ zeci de ani nu iese cu adevărat la pensie niciodată!

Pentru toţi cei care ştiu ce sentimente trezesc zecile de ochi aţintiţi asupra omului de la catedră, ce responsabilitate imensă are pentru acesta fiecare mesaj transmis oral sau pe tabla albită decretă, ne propunem să milităm activ, cerând societăţii româneşti şi, mai ales, guvernanţilor acestei ţări, să aşeze la locul cuvenit şcoala românească, drept instituţie de instrucţie şi educaţie de prim rang şi să redea meritata demnitate slujitorilor ei.

Cu respect şi recunoştinţă pentru efortul depus de oamenii de la catedră, vom lupta pentru recuperarea demnităţii lor!

 

Paloma Petrescu

Deputat PD-L colegiul 8

 

Toate Panzele sus! Lansarea candidatilor PD-L Constanta

Stimati constanteni,

Sunt  Paloma Petrescu, profesor de chimie  si membru al echipajului Speranta !

 Bine ati venit la bordul Navei Speranta, condusa de achipajul PD-L care va duce Romania acolo unde ne  dorim cu totii, la un tarmunde nu exista coruptie, unde libera concurenta este loiala, productiva si bazata pe competie dreapta.

Sunt pregatita sa va reprezint cu onoare, cinste si responsabilitate, sunt pregatita sa lucrez pentru ca voi sa aveti pensii mai bune, o viata decenta, scoli mai luminoase la propriu si la figurat, sa va puteti gasi o locuinta pe care sa v-o permiteti, atunci cand vreti sa va intemeiati o familie, sa aveti locuri de munca.

Sunt pregatita sa merg in Parlamentul Romaniei pentru ca voi, constantenii , sa aveti o voce acolo, o voce care sa spuna pentru voi tot ceea ce vreti sa se stie si sa se auda.

Nava Speranta este acum pe maini bune, la fel si Romania va fi pe maini bune dupa 30 noiembrie!

Vant din pupa!

Scoala dupa scoala…sau la scoala fara ghiozdan

Va trebui sa luam taurul de coarne si sa incepem sa facem in tara asta ceea ce trebuie! Nu mai este timp sa tot incercam, apoi sa ne razgandim, apoi vin altii si strica totul, pe motiv ca nu ii reprezinta ce au facut predecesorii si asa mai departe.

Cei care chiar sufera sunt copiii, ei, care defapt ar trebui sa beneficieze de un sistem de educatie coerent, flexibil, prietenos dar ferm si nu in ultimul rand individualizat daca nu chiar personalizat. Fiecare dintre ei sa simta ca sistemul ii reprezinta, sa se regaseasca in el cu idealuri, aptitudini…sa poata alege si mai ales sa i se respecte optiunea.

Nu e greu de facut ceea ce trebuie, sunt multi oameni in tara care stiu si pot, doar ca nu au sansa asta.

Haideti sa incercam aici, sa adunam niste opinii.

Invatamantul primar si gimnazial trebuie sa fie organizat astfel incat atunci cand pleaca de la scoala copiii sa nu mai aiba lectii, teme pentru a doua zi, sa nu mai care kilograme de carti, caiete, fata de banca, echipament sportiv…

Se vehiculeaza teoria ca la noi, in Romania, copiii stau prea multe ore la scoala. Eu cred ca nu asta este problema, ci faptul ca ziua de scoala inseamna un numar de 6 – 7 ore in care elevii sunt ascultati, li se preda, au de prezentat teme… pe care le fac acasa dupa o astfel de zi de scoala. Dar daca ziua de scoala ar avea o alta structura? care? iata cum va propun eu:

2 – 3 ore de predare – invatare, evaluarea fiind formativa este integrata  in procesul de predare – invatare, vazut ca intreg.

1 – 2 ore de activitati de relaxare, team building, recreative, cand invatarea se face informal

1 – 2 ore de documentare, lucru la proiecte pe termen semestrial, teme asistate si realizate individual sau prin cooperare.

Ce spuneti daca ziua scolarilor ar incepe la 9.00, ar fi inclusa masa de pranz/gustare si s-ar incheia cel tarziu la ora 15.00?

In intervalul de timp din zi in care elevul nu este la scoala sau in alt cadru organizat/extracurricular, functioneaza educatia nonformala, care poate fi si ea planificata si controlata.

Pentru asistarea elevilor la teme si lucrul la proiecte, documentare etc, ne-ar fi de mare folos expertiza cadrelor didactice pensionare, care, in sistemul castig – castig, ar avea posibilitatea sa isi completeze bugetul foarte mic de care dispun dupa o viata de munca.

Spatiu exista din belsug, mai ales ca populatia scolara este in scadere, iar bani pentru reorganizarea si dotarea acestor spatii exista, doar trebuie bine chibzuiti – Fondurile structurale vor sprijini bugetul de stat.

Dar repetentia? cui foloseste? cat este de costisitoare? nu ma gandesc numai la costuri, ci si la timpul consumat de catre elev pentru a atinge baremul minim de promovare la 1 – 3 discipline din cele 10 – 14. Repetentia este un siplu instrument al unei educatii coercitive, care nu are nimic in comun cu democratizarea educatiei sau cu implicarea elevului in propria sa educatie, ceea ce reprezinta succesul educatiei asumate.

Ar fi posibil sa nu mai avem repetentie in sistemul nostru de invatamant? cu ce o vom inlocui sunt intrebari lansate in eter…la care o data si o data vom avea raspuns.

Va astept la cafeneaua profesionala la care, poate, creionam impreuna un sistem educational virtual.

Gandesc altfel

Imi pasa de tot ce se intampla in jurul meu si nu pot ramane impasibila, atat timp cat vad lucrurile altfel, gandesc altfel decat politicienii de acum care pun interesele cetatenilor in slujba lor, sfidand legile firii.

Nu sunt politician, nu stiu sa fac politica, dar intentionez sa candidez la Camera deputatilor in aceasta toamna. De ce?

Nimic mai simplu: in opinia mea politica de dragul politicii este pierdere de timp, dar munca in slujba cetateanului iti poate aduce mari satisfactii…asta e politica pe care stiu si vreau sa o fac. Ce satisfactii mai mari poate avea cineva decat sa vada fetele zambitoare ale celor la fericirea, linistea, siguranta carora a contribuit?

Tinerii de toate varstele vor fi cei pentru care voi munci daca voi ajunge deputat, …si tot pentru ei voi continua sa gandesc daca sortii si voturile nu imi vor surade.

Nu imi propun lucruri foarte mari pentru ca sigur nu voi putea muta muntii, dar sunt la fel de sigura ca microfonul Camerei Deputatilor ar putea auzi de la mine toate acele lucruri care trebuie sa se stie, pe care avem dreptul si obligatia morala sa le spunem, iar cine are urechi…poate le aude.

Legi morale, care sa stopeze si sa previna abuzurile, coruptia de orice fel. Acestea sunt reperele pe care mi le-am fixat.

Ce credeti? e bine ce fac?

Va invit pe voi, consilierii mei virtuali, sa ma ajutati sa iau decizia corecta.

Ziua mondiala a profesorului

Multumesc profesore, multumesc pentru ca sunt asa cum sunt!

Dragii mei profesori, stimati colegi, azi, la moment aniversar, toate gandurile mele bune sunt indreptate, cu condescendenta spre dumneavoastra.

La multi ani profesore!

Vremea Domnului Trandafir

Profesorii trebuie sa isi recastige statutul social pe care l-au avut pe vremea Domnului Trandafir. Respectul si increderea sunt cei doi stalpi pe care statutul social al profesorului ar trebui sa se sprijine. Daca respect nu este si nici incredere…atunci cum poti sa te apropii de sufletul si mintea copilului? ce sa il inveti? de ce sa te creada?

Este adevarat ca increderea in profesori a scazut si datorita micimii unora dintre ei care, din motive financiare, au facut rabat de la calitate, seriozitate, constiinta. Sa nu generalizam insa, cei multi au har, isi fac datoria cu profesionalism.

Cu siguranta profesorii trebuie sa fie mai bine platiti, chiar daca nu raportat la PIB-ul tarilor europene spre care ne uitam cu jind. Majorarea aprobata recent de Camera Deputatilor, imi da totusi un sentiment amar. Sa va spun dece: in anii electorali scoala devine un camp de lupta politica. Pai cum sa mai fie respectati profesorii din moment ce sunt si se lasa atrasi in astfel de dispute?

Daca salariile profesorilor ar fi fost marite cu ceva vreme in urma, macar jumatate de an, as fi crezut ca in egala masura, guvernantii si parlamentarii au analizat si decis in favoarea profesorilor pentru ca era nevoie…in virtutea incercarii de a reaseza profesorul acolo unde ii este locul, dar in contextul existent, din ce in ce mai mult cred ca au facut acest gest NUMAI PENTRU EI, pentru ca profesorii sa le dea votul. PSD-ul  repeta ca o moara stricata ca initiativa i-a apartinut, PNL-ul  lasa sa se inteleaga ca nu a stiut ca nu exista fonduri…cum asa? Promovarea initiativelor legislative respecta niste proceduri si un traseu foarte clar si destul de sinuos. Cand se ajunge la vot final se presupune ca ministrii de resort ( al educatiei si al finantelor) deja au avizat sau macar si-au exprimat un punct de vedere…Este jignitor ca profesorii sunt folositi ca masa de manevra! Sunt multi, este adevarat si pot inclina balanta cum nici nu te astepti, dar daca intr-o zi profesorii se vor revolta pe bune impotriva celor care ii umilesc? a acelora care ii desconsidera si ii bajocoresc? Si ma refer la revolta profesorilor celor multi si nu a reprezentantilor lor! Ma bucur pentru bugetul profesorilor dar sunt trista pentru spiritul lor.

Inceput

Cine sunt eu? care sunt valorile in care cred? 

Am ales comunicarea virtuala pentru a lansa catre voi teme pe care sa le dezbatem  pentru ca este rapida si iti permite tie, si tie, si tie …. sa reactionezi, sa raspunzi, sa pui intrebari, sa iti dai cu parerea.

Fiecare dintre noi este important, iar ideile bune vin de unde nici nu te astepti.

De cand ma stiu am multe lucruri de spus, dar si mai multe am de invatat de la cei cu care intru in dialog.  
 

Cred in voi, cei care aveti ceva de spus.

Cred in voi, cei care vreti sa stiti de ce se intampla totul in jurul vostru.

Cred in voi, cei care nu va supuneti doar din sentiment de disciplina sau blazare.

Cred in oameni si in potentialul lor ceativ si imi place sa ii ascult…pentru ca de la ei invat sa fiu mai buna.

Cred ca perfectiunea nu exista, dar trebuie sa existe competitia cu sine, ca si masura a evolutiei personale. 
 

Hai sa discutam!